Procedura de emitere a autorizatiei de mediu. Anacronisme.

Stefan Ene – Partener, Vlasceanu, Ene & Partners

Actuala procedura de emitere a autorizatiei de mediu este reglementata de Ordinul nr. 1798/2007 emis de Ministrul Mediului si Dezvoltarii Durabile („Ordinul nr. 1798/2007”)1.

Desi, la o prima vedere, textul Ordinului nr. 1798/2007 nu pare a ridica probleme deosebite, o analiza de detaliu poate cu usurinta scoate in evidenta numeroase carente decurgand, in principal, din contextul in care a fost pregatit si emis, coroborat cu lipsa unor amendamente substantiale care l-ar fi putut pune in concordanta cu evolutia din piata.

Este de remarcat faptul ca Ordinul nr. 1798/2007 a fost adoptat exact in contextul marcat de aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si, ca si alte acte normative emise in perioada preaderare, a facut parte din categoria actelor normative care fie trebuiau sa “apara”, fie aveau nevoie de o “cosmetizare” pentru a reflecta cat mai bine normele Uniunii Europene, la care Romania tocmai aderase.

Ca asa s-au petrecut lucrurile, stau marturie cei aproape 10 ani de la intrarea in vigoare a Ordinului nr. 1798/2007, timp in care au intervenit numai doua modificari, desi dinamica pietei si diversificarea modalitatilor de desfasurare ale diverselor activitati care necesita autorizatie de mediu ar fi impus de multa vreme reconsiderarea regimului aplicabil.

Scopul prezentului articol il constituie prezentarea Ordinului nr. 1798/2007 dintr-o alta perspectiva, una eminamente raportata la situatiile in continua diversificare ce pot fi intalnite in piata, precum si incercarea dezlegarii si explicarii modului in care, consideram noi, trebuie interpretate si aplicate anumite prevederi.

Situatia titularilor multipli

Este de notorietate faptul ca actuala procedura de emitere a autorizatiei de mediu este “tacuta” in ceea ce priveste modalitatea de emitere a autorizatiei de mediu in cazul titularilor multipli (n.n. situatie deloc unica, intalnita in buna parte, daca nu chiar toata, din sfera autorizatiilor legate de domeniul protectiei mediului si gospodaririi apelor).

Multe dintre actele normative care reglementeaza regimul acestor autorizatii, inclusiv Ordinul nr. 1798/2007, utilizeaza notiunea de “titular al activitatii” atunci cand se refera la entitatea careia ii revine obligatia de solicitare si obtinere a actului de reglementare respectiv. Surprinzator este insa atat faptul ca Ordinul nr. 1798/2007 nu contine in cuprinsul sau definitia termenilor folositi ci, dimpotriva, face trimitere pentru acest lucru la actul cadru reprezentat de Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului, cat si faptul ca nici acesta din urma act nu contine o definitie a titularului de activitate.

Intr-o astfel de situatie, am apelat pentru exercitiul prezent la o notiune imprumutata dintr-un alt act normativ privind protectia mediului, respectiv Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator. potrivit caruia prin “titular de activitate” se intelege orice persoana fizica sau juridica ce exploateaza, controleaza sau este delegata cu putere economica decisiva privind o activitate cu potential impact asupra calitatii aerului înconjurator.”

Se poate astfel lesne observa faptul ca:

  • situatia desfasurarii in comun a anumitor activitati de catre mai multe entitati (mai cunoscute drept structuri de tip asocieri in participatiune sau joint-venture),

  • situatia unor structuri care presupun co-existenta unor entitati care detin controlul asupra unei activitati cu o a treia entitate care “opereaza” activitatea respectiva sau

  • situatia unor subcontractori ai entitatilor care detin controlul asupra unei activitati

Sunt iesite din cadrul actualei reglementari. Astfel de situatii/ structuri au devenit insa, in ultimii ani, alternative tot mai des intalnite la situatia clasica a entitatii unice care detine controlul si, in acelasi timp, presteaza/ opereaza activitatea.

Importanta raspunsului la intrebarea: “careia dintre entitatile implicate ii revine obligatia solicitarii, obtinerii, mentinerii, revizuirii autorizatiei de mediu?” este una cruciala derivand din nevoia de corelare a obligatiei de detinere a autorizatiei de mediu cu alte prevederi legale care impun detinerea acestei autorizatii drept conditie fundamentala pentru validitatea altor autorizatii, inclusiv cu sistemul sanctionator aplicabil intr-o astfel de situatie.

In practica internationala autorizatia de mediu, cu titlu de exemplu in domeniul explorarii si exploatarii petrolului, se obtine de catre operator (in acceptiunea data acestei notiuni in legislatia care reglementeaza domeniul petrolier). In considerarea faptului ca, indiferent de numarul titularilor de licenta de exploatare, operatorul va fi intotdeauna o entitate unica, transpunerea si in legislatia romaneasca a unui astfel de mecanism ar putea reprezenta un mod de rezolvare al acestei situatii.

Situatia transferului autorizatiei de mediu

Termenul de transfer este rareori utilizat cu referire la autorizatia de mediu, nefiind reglementat decat pentru situatii cu totul specifice, cum sunt schimbarea denumirii si/sau formei juridice de organizare a titularului).

Avand in vedere insa frecventa din ce in ce mai ridicata a “transferurilor de activitati sau de active” intre diversi actori comerciali, ce presupune mutarea intregii activitati, inclusiv a autorizatiilor obtinute de titularul de activitate precedent, consideram ca s-ar impune, de lege ferenda, extinderea situatiilor in care Ordinul nr. 1798/2007 admite explicit transferul autorizatiei de mediu. Bineinteles, ne referim la acele situatii in care schimbarea entitatii care detine controlul asupra activitatii reprezinta unica modificare ce are loc fata de situatia avuta in vedere de autoritatea de mediu. In caz contrar, suntem de acord ca procedura de revizuire, cu tot ceea ce implica aceasta, este varianta de urmat.

Pana la o viitoare modificare a Ordinului nr. 1798/2007, procedura corecta din punct de vedere juridic in situatiile care implica schimbarea titularului activitatii procedura de vanzare a pachetului majoritar de actiuni, vanzare de active, fuziune, divizare, concesionare o reprezinta, consideram noi, revizuirea autorizatiei de mediu.

Regimul obiectivelor nefunctionale

In ceea ce priveste situatia obiectivelor nefunctionale, mentionate deseori in cuprinsul autorizatiei de mediu, acestea prezinta anumite particularitati pe care le vom mentiona pe scurt in cele ce urmeaza.

Potrivit dispozitiilor punctului 9 al articolului 2 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 195/2005, autorizatia de mediu „reglementeaza conditiile si /sau parametrii de functionare a unei activitati existente sau al unei activitati noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului".

Pe cale de consecinta, autorizatia de mediu reglementeaza activitatea obiectivelor functionale. In ceea ce priveste inclinatia anumitor agentii de mediu de a insera in mod expres obiectivele nefunctionale, consideram ca aceasta nu poate avea decat cel mult un rol centralizator si de amintire a faptului ca, in functie de optiunea titularului autorizatiei, acestea pot fie reintra in ciclul de activitate, fie pot urma procedura de incetare a activitatii (in anumite situatii cu emiterea obligatiilor de mediu specifice).

In consecinta, criteriile si conditiile care trebuie indeplinite si avute in vedere pe parcursul procedurii de autorizare, respectiv pe perioada de functionare nu pot fi raportate decat la obiectivele functionale.

Nu in ultimul rand, consideram ca, dupa mai mult de 9 ani de la reclasificarea activitatilor din economia nationala, s-ar impune si actualizarea Anexei nr. 1 la Ordinul nr. 1798/2007 conform noii codificari, CAEN Rev. 2.

Concluzii

Odata cu intrarea in vigoare a Legii nr. 278/2013 privind emisiile industriale, autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului si-a asumat aprobarea atat a procedurii de emitere a autorizaţiei integrate de mediu, cat si a celei vizand emiterea autorizaţiei de mediu.

Desi acest deziderat nu a fost concretizat inca, procedura de consultare publica ce va insoti actele normative avute in vedere ar putea reprezenta o buna oportunitate de dezbatere a aspectelor mentionate mai sus.

1Pentru concizie, denumirile diverselor autoritati publice mentionate in cuprinsul prezentului articol in contextul anumitor acte normative sunt cele de la momentul publicarii actelor respective in Monitorul Oficial al Romaniei.

Partner