Skip to content

Sărăcia energetică. Considerații juridice privind cadrul legislativ național

Daniel Vlasceanu – Partner at Vlasceanu, Ene & Partners

Comunicare susținută la Conferința „Respectul clientului în comportamenul societăţilor de interes public pentru distribuţia gazelor şi energiei electrice”, organizată de Asociaţia „SOCIETATEA INGINERILOR DE PETROL ȘI GAZE” la 12 octombrie 2017, Bucureşti, ROMEXPO

Concepte de interes

Conform unui studiu realizat de INSIGHT_ E¹ in anul 2015, s-a constatat că la nivelul Uniunii Europene conceptul de “sărăcie energetică” era abordat complet neunitar: în timp ce unele state membre nici nu recunoşteau conceptul, cele în care “sărăcia energetică”era uzitată aveau abordări diferite şi criterii de identificare neunitare.
În România, definiţia sărăciei energetice a fost inclusă pentru prima dată în Legea nr 196/2016 privind venitul minim de incluziune, conform căreia sărăcia energetică este “imposibilitatea consumatorului vulnerabil […] de acoperire a nevoilor energetice minimale privind încălzirea […] locuinţei pe timpul sezonului rece”.

Aşa cum rezultă, inclusiv din definiţia mai sus citata, conceptul de sărăcie energetică este strâns legat de cel de consumator vulnerabil. Studiu INSIGHT_E (mai sus amintit) a evidenţiat faptul că modul în care vulnerabilitatea este abordată (în contextul sărăciei energetice), arată, de fapt, înclinaţia unui stat membru pentru politicile prin care sărăcia energetică este adresată: fie prin măsuri preponderent sociale, fie prin măsuri structurale.

1. Modalităţi de adresare a sărăciei energetice

Există două tipuri de politici prin care sărăcia energetică este adresată: pe de o parte, cea bazată pe măsuri cu efect pe termen scurt (care nu adresează cauzele fenomenului), iar pe de altă parte, există măsurile structurale care vizează în principal eradicarea fenomenului prin eliminarea cauzelor acestuia.

Măsuri pe termen scurt

La rândul lor, acestea pot fi împarţite în:

a)Intervenţii financiare: constau în ajutoarele sociale sub diferite forme (tarife sociale, acordarea de subvenţii sau suport social).

b) Intervenţii non-financiare (de ex, nedeconectarea în caz de restanţe la plata facturilor).

Măsuri pe termen lung

Pachetul de măsuri lansat în 2016 intitulat “Energie curată pentru toţi europenii” este centrat pe o abordare structurală, pe termen lung.

Cea mai importantă măsură de diminuare a sărăciei energetice este eficienţa energetică².

Măsurile de conştientizare sunt, de asemenea, văzute ca fiind extrem de utile în eradicarea sărăciei energetice. Aceastea din urmă pot îmbraca forma unor ghiduri, campanii de informare, utilizarea aşa-numitelor “contoare inteligente”, comparaţiile de preţ– toate acestea ajutând la modificarea comportamentului consumatorului într-un sens responsabil.

2. Cadrul normativ european

La nivelul Uniunii Europene trebuie remarcat pachetul lansat la sfârşitul anului 2016 intitulat “Energie curată pentru toţi europenii”. Printre altele, acesta pune accentul pe:

• eficienţa energetică [crescând obiectivul de reducere a consumului de energie primară pentru anul 2030 de la 27% cât este în prezent la 30%, sporirea economiilor de energie (de la an la an) cu 1.5%/an pana in 2026, iar în perioada 2026-2030 cu 1% pe an]                                                                                                     

• măsuri de stimulare a investiţiilor în vederea realizării acestor ţinte

• impune revizuirea Directivei 2012/27 UE privind eficienţa energetică                     

• face vorbire despre înfiinţarea unui Observator al Sărăciei Energetice (un organism de colectare statistică şi diseminare a celor mai bune practici între stratele membre)                       

• conştientizare (de ex: măsuri de etichetare a echipamentelor uzitate frecvent în ceea ce priveşte consumul acestora de energie, măsuri de contorizare şi facturare detaliată etc).

3. Cadrul normativ naţional

La nivel naţional, prima definiţie a consumatorului vulnerabil a apărut în legea primară a energiei, respectiv Legea nr. 123/2012 a energiei electrice şi a gazelor naturale care face vorbire de “clientul” vulnerabil “care, din motive de vârstă, sănătate sau venituri reduse, se află în risc de marginalizare socială şi care, pentru prevenirea acestui risc, beneficiază de măsuri de protecţie socială […]”.
Reiese, făra putinţă de tăgadă, înclinaţia legiuitorului român spre o abordare bazată pe măsuri de ajutor social.

Ulterior, prin Legea nr 196/2016, definiţia³ este nuanţată întrucât consumatorul vulnerabil este “clientul casnic […] care nu îşi poate asigura […] acoperirea integrală a cheltuielilor legate de încălzirea locuinţei şi ale cărei venituri sunt situate în limitele prevăzute de prezenta lege”. Identificăm, aşadar, o firava evoluţie conceptuală în sensul depărtării de politica bazată pe protecţia socială.

Legea nr 196/2016 aduce în discuţie venitul minim de incluziune (VMI), un concept prin care se urmăreşte modificarea din temelii a actualului sistem de beneficii sociale. Astfel, dacă până la 1.04.2018 (când intra Legea nr 196/2016 în vigoare4) se acordă trei tipuri de ajutoare sociale (respectiv venitul minim garantat, alocaţia de susţinere a familiei şi ajutorul de încălzire a locuinţei), VMI le va înlocui integral prin cele trei sub- componente ale sale (respectiv ajutorul de incluziune, ajutorul pentru familia cu copii şi suplimentul pentru locuire).

De reţinut că la sfarsitul lunii Octombrie 2017, s-au vehiculat în spaţiul public declaraţii conform cărora Guvernul ar dori să întârzie cu un an modificarea sistemului de beneficii sociale – respectiv, că data de implementare a VMI să devină 1.04.2019 – dat fiind faptul ca administraţiile locale nu ar putea finaliza pânaă la 1.04.2018 pregătirile de ordin logistic legate de implementarea VMI. Un asemenea act normativ nu a fost aprobat încă până la data transmiterii spre publicare a prezentului articol.

Impactul suplimentului pentru locuire

Din cele trei sub-componente ale VMI, relevant pentru prezentul studiu este numai suplimentul pentru încălzire. Impactul acestuia estimat poate fi prezentat conform Expunerii de motive5 a Legii nr. 196/2016:

Număr beneficiari 790.000 650.000
Ajutorul mediu lunar 54 RON 106 RON
Cheltuieli lunare 54*790K= 42.6 mn RON 106*650K= 69mn RON

4. Concluzii

Sărăcia energetică este un subiect incomplet înţeles în România deocamdată (atat la nivel de legiuitor, cât, mai ales, la nivel de autoritate administrativă). Chiar dacă este unul din cele cinci obiective fundamentale ale proiectului Strategiei Energetice lansate spre dezbatere la final de 2016, sărăcia energetică este încă adresată preponderent prin masuri sociale, lipsind o ţintă clară spre care să tindem. Sărăcia energetică este un fenomen extrem de complex, cu multiple implicaţii (sociale, politice, economice şi structurale) care trebuie abordată holistic, atât prin măsuri sociale (temporare) cât şi (în principal) prin măsuri sustenabile astfel încât într-o perioadă rezonabilă să se poată identifica o diminuare a fenomenului.

Daniel VLĂSCEANU este fondator al Vlăsceanu, Ene şi Asociaţii (VEP), societate de avocatură specializată pe domeniile energiei şi mediului. Înainte de înfiinţarea VEP, Daniel a lucrat peste 10 ani în cadrul OMV Petrom S.A., unde a coordonat câteva servicii juridice şi a deţinut diferite poziţii de management de mijloc. Deţine un master in dreptul afacerilor (Universitatea Bucureşti), un master in drept international (Vienna University) şi un MBA în energie de la Vienna University of Economics and Business.


¹Disponibil la https://ec.europa.eu/energy/sites/ ener/files/documents/INSIGHT_E_Energy%20 Poverty%20-%20Main%20Report_FINAL.pdf (aşa cum a fost accesat în data de 17.10.2017)

²In acest sens, a se vedea comunicatul de presa transmis cu ocazia lansarii pachetului “Energie curata pentru toti europenii”, disponibil la http:// europa.eu/rapid/press-release_IP-16-4009_en.htm (accesat pe 24.10.2017) care promoveaza insistent dictonul “energy efficiency first”.

³Conform art 6, alin 1, lit v din Legea nr. 196/2012

4Cu excepţia art 95 din Legea nr. 196/2016 care intră în vigoare la 1.02.2018

5Disponibilă la http://www.cdep.ro/proiecte/  016/300/60/8/em570.pdf (accesat în data de 24.10.2017)

Scroll To Top